cainecapusa

Căpuşele pot transmite boli grave, atât la om, cât şi la animalele de companie, cei mai expuşi fiind câinii. Pentru că în acest anotimp – primăvara, ele sunt foarte active ar trebui să ştim câte ceva despre ele şi să învăţăm să ne protejăm patrupedele de înţepăturile acestora.

Căpuşele (Ixodide) sunt ectoparaziţi din ordinul acarienilor. La noi în ţară există câteva specii diferite: Ixodes ricinus, Dermacentor reticulatus, Riphicephalus sanguineus etc. Fiind hematofage sunt vectori importanţi pentru mulţi agenţi patogeni, atât la carnivore, cât şi la om. Căpuşele sunt paraziţi ce au nevoie de o gazdă – mamifere sau păsări – pentru a trăi şi a se reproduce. Sug sângele gazdei, pe care o populează o singura dată, timp de câteva zile, simultan injectând o substanţă cu efect anticuagulant şi anestezic.

Căpuşele sunt de dimensiuni mici (2-3 mm), ceea ce le fac greu de observat. Ele se pot însă umfla până ajung la o lungime de aproximativ 10 mm în doar 9 zile în timp ce parazitează.

Căpuşele se găsesc de obicei în păduri, în zone cu pajişti şi păşuni cu vegetaţie abundentă, dar există specii ( precum Riphicephalus sanguineus) întâlnite şi în regiuni semideşertice, cu climă uscată, sau în interiorul locuinţelor.

Cele mai cunoscute boli la noi în ţară, de care se fac responsabile căpuşele, sunt Babesioza canină, Erlichioza şi Boala Lyme la om.
Căpuşele sunt intens active primăvara şi toamna, cu activitate redusă vara .

La animale muşcătura de căpuşă poate infesta cu parazitul Bebesia Canis.

Babesioza este o anemie hemolitică gravă dată de un parazit, Babesia canis, transmis de către căpuşe. Boala poate evolua acut sau cronic. În cazul în care nu este descoperită la timp, acest parazit provoacă, de cele mai multe ori, moartea animalelor.

Simptomatologia frecventă pe care o sesizează proprietarul la câinele afectat de Babesioza este următoarea:

– abatere, anorexie (lipsa poftei de mâncare), hipertermie (febră);

– urina se închide la culoare virând de la oranj până la brun închis;

– mucoasele pot fi palide sau icterice (de culoare galbena);

– instabilitate pe picioarele din spate.

Diagnosticul se pune în urma unui test efectuat din sângele câinelui (kit de diagnostic sau lamă examinată la microscop).

Prognosticul este rezervat şi trebuie ţinut cont de eventualele complicaţii hepatorenale.

Tratamentul cel mai des aplicat constă în administrarea unei singure doze de Imidocarb. După zece zile se face un nou control şi se administrează o a doua doză, în caz de nevoie. Există şi variante la acest tratament. Se asociază hepatoprotectoare, diuretice, antibioterapie, suplimente etc.

Boala poate fi prevenită prin aplicarea cu regularitate a tratamentelor de deparazitare externă a animalelor de companie, prin tratarea cu substanţe specifice a mediului, a adăpostului, a curţilor, chiar şi in interiorul caselor în care căpuşele trăiesc.

Articol oferit de:

nicola

Dr. Călin Nicola-Manuela

Medic Veterinar

Cabinet Medical Individual

Str. Avram Iancu nr. 4, Bucureşti

Mobil: 0735 778 919

Tel: 021 3672216

Email: cmvi.dr.calin.nicola.manuela@gmail.com

Site: www.cabinet-veterinar-bucuresti-ilfov.ro

Mirabela StoicaOpiniibabesioza,boala lyme,capuse,erlichioza,ixodieCăpuşele pot transmite boli grave, atât la om, cât şi la animalele de companie, cei mai expuşi fiind câinii. Pentru că în acest anotimp – primăvara, ele sunt foarte active ar trebui să ştim câte ceva despre ele şi să învăţăm să ne protejăm patrupedele de înţepăturile acestora. Căpuşele (Ixodide)...
petexpo